Lectia de azi

Azi mi-am dat seama ca nu toti suntem la fel,nu toti gandim la fel(stiam lucrul asta,doar ca uneori se mai gaseste cate ceva care sa-mi reaminteasca).Un telefon de la o fosta colega din facultate mi-a adus aminte de diverse etape din anii studentiei,legate mai mult sau mai putin de ea. De fapt,mi-au venit in minte numai lucruri haioase,care mi-au adus un zambet larg pe chip(asa,de dimineata,pe care sper sa-l am toata ziua,asta daca nu cumva se trezesc alte amintiri care sa-mi intunece existenta,care nu e nici pe departe linistita perioada asta).Sa revin la colege,asa,mi-am adus aminte de clipele fericite,ceva momente hazlii in care aparea si ea..si ce e mai ciudat,ca imediat,prin antiteza aparea si chipul unei alte colege,care nu privea tocmai cu ochi buni cele intamplate,lucruri banale altfel,care te fac sa tii minte anii studentiei.E o comparatie care mie imi place foarte mult:e o zi frumoasa,cu mult soare,te-ai trezit bine,esti fericita,te-ai imbracat traznet...si te intalnesti cu vecina,care-ti spune ca ti s-a dus ochiul la dres(numai ca sa-ti strice ziua)E treaba ei,a iesit in calea ta tocmai pentru ca tu sa inveti sa primesti cu acelasi zambet si complimentele si insultele.
Si uite asa,pas cu pas pe cararea vietii,s-a mai dus o zi,in care eu am mai invatat inca un lucru(sper sa nu uit pana ies pe usa,dar o sa aibe grija cei din jur sa-mi aduca aminte),ca oamenii nu-s ca tine si nu poti avea parte intodeauna de aceeasi bunatate si de aceleasi zambete pe care le oferi.dar cine asteapta?Pot gasi oriunde un zambet care sa-mi umple sufletul de bucurie,e de ajuns doar sa am o oglinda la indemana :) te imbratisez,cu drag si dor,kukishor :)