Lectia de azi

Azi mi-am dat seama ca nu toti suntem la fel,nu toti gandim la fel(stiam lucrul asta,doar ca uneori se mai gaseste cate ceva care sa-mi reaminteasca).Un telefon de la o fosta colega din facultate mi-a adus aminte de diverse etape din anii studentiei,legate mai mult sau mai putin de ea. De fapt,mi-au venit in minte numai lucruri haioase,care mi-au adus un zambet larg pe chip(asa,de dimineata,pe care sper sa-l am toata ziua,asta daca nu cumva se trezesc alte amintiri care sa-mi intunece existenta,care nu e nici pe departe linistita perioada asta).Sa revin la colege,asa,mi-am adus aminte de clipele fericite,ceva momente hazlii in care aparea si ea..si ce e mai ciudat,ca imediat,prin antiteza aparea si chipul unei alte colege,care nu privea tocmai cu ochi buni cele intamplate,lucruri banale altfel,care te fac sa tii minte anii studentiei.E o comparatie care mie imi place foarte mult:e o zi frumoasa,cu mult soare,te-ai trezit bine,esti fericita,te-ai imbracat traznet...si te intalnesti cu vecina,care-ti spune ca ti s-a dus ochiul la dres(numai ca sa-ti strice ziua)E treaba ei,a iesit in calea ta tocmai pentru ca tu sa inveti sa primesti cu acelasi zambet si complimentele si insultele.
Si uite asa,pas cu pas pe cararea vietii,s-a mai dus o zi,in care eu am mai invatat inca un lucru(sper sa nu uit pana ies pe usa,dar o sa aibe grija cei din jur sa-mi aduca aminte),ca oamenii nu-s ca tine si nu poti avea parte intodeauna de aceeasi bunatate si de aceleasi zambete pe care le oferi.dar cine asteapta?Pot gasi oriunde un zambet care sa-mi umple sufletul de bucurie,e de ajuns doar sa am o oglinda la indemana :) te imbratisez,cu drag si dor,kukishor :)

"Te-asteapta un om"...

Misterioase sunt caile vietii.."Drumurile noastre poate se vor intalni candva"..sau poate s-au si intalnit deja...
"Aseara te-am asteptat..."n-am crezut ca poti astepta pe cineva sau ceva asa de mult,pana cand nu te-am intalnit pe tine.Oare cine nu-si aduce aminte de primele intalniri cand timpul parca nu mai trecea si persoana draga parca nu mai venea... "astfel de noapte bogata,cine pe ea n-ar da viata lui toata"
Cand tii cu adevarat la cineva nu conteaza nimeni si nimic..nici distanta,nici varsta si fiecare obstacol de fapt e o provocare,poti trece peste tot si peste toate...

Azi sunt supa...simt o durere sufleteasca ce nu poate fi descrisa in cuvinte.E sentimentul acela de gol total,de niciun sentiment,oboseala in tot corpul si parca gandurile imi sunt amortite,parca un paianjen a trecut pe acolo si a tesut o panza prin care nu se mai vede nimic si nici nu se mai poate face nimic.Si nici nu pot vorbi cu cineva,nici nu vreau,doar vreau sa zac in pace...adorm cu tine-n gand ca sa visez de tine.

Bucuria vine din lucruri marunte,atunci cand te astepti mai putin.Nici nu stiu cum sa multumesc pentru cadoul pe care l-am primit astazi,e ceva pentru cariera mea.Multumesc,melcussorul meu drag!sunt fericita :)

Continuam si astazi incursiunea in adancul sufletului meu.Poate ca mi-au fost luate multe lucruri,unele le-am mai pierdut pe drum,dar neuronii n-au fost atinsi de paralizie,n-au intrat inca in acea perioada in care sa vegeteze.Am avut mai mult timp perioada asta sa ma descopar,sa stiu ceea ce vreau...daca ar depinde totul de mine,ar fi mult mai usor..numai ca,pe lumea asta traim inconjurati de oameni.
Cat traieste,omul invata.Orice lucru pe lumea asta se invata..chiar si cele mai simple lucruri,a vorbi si a scrie..la fel se invata si a iubi,a ierta.
Orice minume tine doar 3 zile,dupa care te trezesti la realitate.
Cand cred ca nu mai am forte,cand cred ca sufletul meu e pustiu,tocmai atunci mi se intampla sa gasesc ceva,inauntrul meu care sa-mi dea puterea sa merg mai departe.Pana cand si pana unde?nu stiu,macar sa trec cu bine ziua de azi si maine vom vedea.ASTAZI e un MAINE pentru care IERI ti-ai facut griji.Drum bun si pe curand!

Scrisoare catre un prieten drag

In viata,sunt lucruri care nu se spun si care dor,sunt lucruri care sunt spuse si dor.Minciuna manjeste si adevarul ucide.Ti-as fi spus mai demult asta,dar acum a sosit momentul.Stau si ma intreb uneori care e cel mai potrivit moment pentru a spune ceva cuiva.Oare chiar exista?sau ti-l faci tu?Cand tii cu adevarat la cineva,nu-l poti rani chiar asa de usor...sau,mai stii? Si ce se intampla cand,cu voie sau fara voie ranesti acea singura persoana la care tii si care este pentru tine intreg universul tau?Si daca nu poti lua legatura cu ea,atunci iti raman gandurile,care,intr-un tarziu poate vor ajunge acolo unde trebuie.

Candva ,demult cineva m-a intrebat care e cea mai simpla metoda de a comunica cu cineva.Eu,fara sa vreau,instantaneu,am raspuns:"telepatia".Apoi,dupa cateva clipe m-am gandit ca de fapt,cel mai simplu mod de a comunica cu cineva este acela de-ai spune prin viu grai si fata in fata ceea ce ai de spus;nu trebuie nici sa astepti momentul potrivit si nici nu-ti trebuie pretext pentru a vorbi cu persoana draga.De aici se trag toate,din lipsa de comunicare,din simplu fapt ca ne grabim sa tragem concluzii pripite ,fara a da omului sansa de a explica.Sau poate nu e doar simpla explicatie pe care vrem sa o auzim si atunci suntem surzi,sau ne facem ca suntem SURZI.

Paradoxal,tehnologia ne ofera astazi mijloace incredibile prin care putem lua legatura unii cu altii,dar oare cat de aproape ne simtim cu adevarat fata de cei cu care comunicam?

Si,daca se intampla ,prin nu stiu ce mister sa nu mai dai de persoana respectiva?niciun numar de telefon,nicio adresa..nimic nimic...iti raman gandurile si amintirile..pana cand se vor sterge cu urmatorul val.

Daca vreodata tu,cel ce citesti acum randurile astea asternute candva,demult,simti ca ai fost uitat sau iertat,atunci e cel mai simplu sa te gandesti ca SUNT AICI.

Azi a fost ziua telefoanelor... de ce sa mai faca dorul ravagii?asa ca am pus mana pe telefon si am sunat persoane dragi.Noroc ca ma mai sunasera cativa dintre ei c-o seara inainte si am mai micsorat lista.Si unde mai pui ca mai sunt si doua persoane cu acleasi nume si am sunat din greseala la o alta colega..dar nu-i nimica,m-am bucurat sa o aud si pe ea.Dar mi se pare cel mai ciudat ca mai sunt cate unii "prieteni "care au un obicei si ma intreaba de ce sun tocmai acum si nu i-am sunat mai devreme...pai pentru simplu fapt ca eu sunt cum sunt si acum am crezut ca este momentul sa-i sun.PUNCT

"Dorul nu sta in loc"

Asa spunea candva un cantec.Mi se face uneori un dor,asa de tare,incat doare.Nu mai am nici lacrimi sa plang,sunt asa de fierbinti incat imi ard sufletul.Mi se face asa de dor,incat imi vine sa scot din amintiri acea imagine si s-o strang la piept cu putere,asa de tare incat sa nu-i mai dau drumul niciodata.Si totusi,multe se uita..daca n-am uita ,n-am avea loc unde sa depozitam momentele noi,si ele cu intensitatea lor."Mi-e dor,mie- dor,de fratii mei din Labrador",spunea candva Apolodor...

O noua sansa

ce faci atunci cand ti se ofera o noua sansa?cand,la un moment dat al existentei tale,te trezesti in fata unei situatii,exact la fel cum a mai fost candva?ma rog,poate nu chiar la fel..pentru ca acum datele problemei sunt altele..nici eu nu mai sunt aceeasi.Am ales candva si acum ma vad pusa in situatia de a alege din nou..m-au napadit amintirile,gandurile,intr-un moment nu tocmai bun.Ma intreb de ce ma intalnesc din nou cu amintirile,cand odata am ales sa le uit,am ales ca nu mai fac parte din viata mea...oare simt putin regret acum?ma indoiesc...cred ca a fost cea mai buna alegere pe care o puteam face in momentul acela.Si totusi,mi-as dori sa pot explica,sa pot gasi o modalitate de a spune ca-mi pare rau,ca as vrea cumva sa-mi impac sufletul cu gandurile..cu toti cei care i-am lasat undeva pe drum...

Oglinda de azi,oglinda de ieri...

Fiecare din noi avem ceva de spus.Si daca nu e nimeni sa ne asculte?ce daca?din moment ce gandurile noastre au luat nastere,nu mai e decat un pas pana la materializarea lor.De ce avem nevoie sa ne asculte mereu cineva,sa ne dea sfaturi,sa ne sprijine?cand tot ceea ce ne trebuie,este deja in noi,numai ca uneori nu putem vedea acest lucru.de aia e buna oglinda..numai ca,dupa ce noi ne-am oglindit privirea in ea,ea va lua imediat o alta infatisare,a celui ce va urma...si uite asa,totul e un cerc,sau poate o spirala..tot ce s-a intamplat o data se va mai intampla,poate nu sub aceeasi forma,ci cu o coaja diferita,dar acelasi miez.Si,daca ti se mai ofera inca o sansa,inseamna ca,la un momnet dat,ai luat o anume decizie care te-a adus in fata aceluiasi lucru..cum vei porceda?fiecare zi e o noua zi,alta decat cea de ieri..si totusi,azi este un maine pentru care ieri ti-ai facut griji...deja ai obosit pe drum?calatoria de abia incepe...