Nimic nu se compara cu un zambet,cu mirosul cafelei,cu ruginiul toamnei si cu o plimbare in parc la sfarsitul lui septembrie intr-o sambata insorita..sambata dimineata,"fara ceas si fara anotimpuri".Au ingalbenit teii,au inceput sa cada castanele.Asa ca,mi-am luat o zi libera,o zi in care sa ma plimb.Desi in oras se lucreaza si strazile sunt un continuu santier,e un loc care ma face fericita:parcul.Mai sunt inca pustii cu rolele care si-au agatat bocancii pe cablul dintre stalpi(intotdeauna m-am intrebat cum si daca ii mai dau jos de-acolo)..mai e inca ceasul,dar nu prea mai are flori...mai e si o fantana(mie mi s-a parut ca au imbogatit-o c-o statuie noua)...numa nuferi si lebede nu prea mai sunt.. In fiecare clipa se intampla ceva nou,totul e sa am ochii larg deschisi ca sa pot vedea schimbarile din jurul meu.Cred ca toamna mi-a ridicat si mie valul de pe ochi si am inceput sa zambesc din nou,din tot sufletul. :) M-am gandit ca cel mai bun moment ca sa fiu fericita,multumita, e ACUM,AZI!asa ca,plimbare placuta!