Camera si gandurile

M-am hotarat si eu,in sfarsit,dupa ceva timp,ca ar fi cazul unui blog...de ce acum?si de ce bolg?habar n-am,cred ca dorinta de a-mi asterne gandurile undeva,chiar si pe o pagina web.Inainte,chestia asta o faceam pe o pagina de hartie,pe care apoi o motoleam sau ajungea prafuita pierduta prin nu stiu ce colt al camerei mele.
Camera mea...da...ce frumos!O iubesc mult,mai ales pentru faptul ca nu trebuie sa o impart cu nimeni.este a mea si doar atat!Desigur,atunci cand sosesc musafirii(poftiti sau nepoftiti) trebuie sa le oferi un spatiu plin de caldura,chiar daca e pentru o clipa...Camera mea e ca si gandurile,ca si sufletul meu:atunci cand vreau sa vorbesc cu cineva,usa e deschisa pentru toti;cand sunt suparata,imi ichid usa...eventual o mai si incui si trag si draperiile.Cand simt nevoia unei schimbari,cel mai simplu e sa modific ceva,desi acuma n-am nici timp si nici finante pentru schimbari majore...asa ca,cel mai la indema e sa schimb lenjeria de pat!O fac cu atata placere!!!Ce bine ar fi daca si cu sulfetul as putea face la fel:de cate ori am ceva de comentat,sa-l schimb cu altul nou...cu o alta infatisare,cu alte amintiri...un nou inceput.Noroc ca,din cand in cand mai trebuie aerisita camera!Adica mai trebuie ventilat si sufletul...oare insa pentru cat timp poti mentine aerul curat in camera,in suflet???Pana cand se umple paharul si o iei de la capat...ajungi la un capt de drum,o iei de la inceput...